Recuceriti-va visele, chiar pe cele aparent imposibile. Cand ati petrecut ultima oara, ceva timp doar pentru voi, pentru a visa cu ochii deschisi, cum se mai spune, la viata voastra, la ceea ce vreti sa faceti, sa fiti, sa deveniti?
Cand ati mai visat, ce fel de parinti vreti sa fiti pentru copiii vostri, ce fel de modele?
Alegeti ce sunteti, parinti de genul;
– viata e grea,
– visele sunt pentru prosti, etc,
sau cei care cred ca visele, oricat de marunte sau imposibile, cu incredere, daruire si munca, sunt realizabile, in viata asta nu, in cele viitoare.
Procedeul prin care va recuperati visele, este procedeul de castigare a increderii in sine. Cand incepem sa nu mai visam, cand ne lovim de obstacole, cand ni se spune, sau ne spunem, ca asta nu e pentru noi avem doar un pas, pana la a ucide visele.
Visele noastre sunt eul interior, ceea ce vrem sa fim, nu ceea ce aratam lumi. Eul exterior este avocat, doctor, fericit si implinit, daca coincide cu eul interior. Daca eul interior vrea sa fie agricultor, sau orice altceva, atunci intervin problemele. Caci subconstientul stie ca am ales viata eului exterior si ca trebuie sa ne ajute sa o traim, fara sa suferim prea mult, ne invata cum sa omoram visele. Nu mai avem nevoie de ele, caci sunt imposibile, nerealizabile si facem tot ce este posibil si cautam toate situatiile care ne reconfirma acest lucru.
Ca adulti, chiar daca alegem sa facem acest lucru (eu inca mai sper ca exista multi oameni care inca nu o fac, stiu asta caci altfel nu as mai avea participanti la cursurile mele) , sa nu-i „incurajam” si pe copii sa o faca. Sa le lasam cel mai de pret dar al omenirii, motorul care ne-a ghidat in prezent si anume capacitatea de a visa.
Cum ar fi fost lumea asta daca oameni nu ar fi visat ca pot zbura in spatiu, ca pot calatori asa cum numai pasarile puteau, folosind constructii uriase de metal. Poetic, dar colindam lumea, avem acces la informatie, la dezvoltarea mintii si spiritului, datorita faptului ca au fost si vor fi mereu, oameni capabili sa viseze si sa-si urmeze visele pana la implinire.
Va rog si va doresc sa visati, cat mai mult, cat mai imposibil, pana ce subconstientul va incepe sa creada ca este posibil si va va duce acolo unde vreti sa ajungeti. Pe o aripa de vis.
Leave a comment