Un obiectiv, doua obiective

Ce este un obiectiv.

 

Ceva ce trebuie atins de catre cineva, intr-o anumita perioada de timp. Simplu, nu-i asa? Si daca e simplu de ce lista aceea frumoasa si optimista de la inceputul anul tinde sa se piarda chiar din ziua 2. A, stiu mahmureala bat-o vina.

De ce uneori ne e greu sa ne stabilim obiective si sa le mai si atingem. Ca nu ne plac, ca trebuie, ca nu sunt ale noastre, poate ca da si multe altele.

Ce o sa fac in acest articol este sa va dau cateva ponturi despre cum ar trebui sa fie un obiectiv.

Voi incepe o enumerare matematica, asa ca pentru cei care gandesc mai mult cu emisfera stanga, incercand in acelas timp sa fiu destul de poetica si pentru “dreptacii”.

1. Definiti obiectivul, cat mai exact si in scris. Va rog folositi vechea metoda cu pixul si hartia. Mintea omului s-a format in mii de ani si datorita relatiei speciale create intre mana si ochi, atunci cand gandurile noastre se astern pe o bucata de hartie, piele, piatra.

2. Folositi doar termeni pozitivi (subconstientul nu intelege cuvantul NU). Va rog sa va folositi aceasta energie fantastica a gandului pentru ceea ce vreti, nu pierdeti timpul cu ce nu vreti. Deci s-ar putea sa “atrageti” exact ceea ce nu vreti.

3. Un termen de realizare ar fi foarte indicat si nu ceva de genul “in viata asta”, ” candva”.

4. Voi sa fiti initiatorul si cel ce realizeaza obiectivul. Adica? Adica nu merge un obiectiv de genul ” Vreau sa-l (sa o) fac sa ma iubeasca”.

5. De unde vei sti ca ti-ai indeplinit obiectivul. Pentru unele obiective este destul de simplu. De exemplu vreau sa alerg maratonul x in data y in timpul z. Ce sa fac si eu daca sunt maratonista va tot dau exemple din acestea. Pentru cele care contin cuvinte conceptuale si / sau abstracte, sunt foarte necesare tehnicile de definire a propriei realitati conceptuale.

6. Care sunt beneficiile pentru noi si pentru ceilalti.

7. Ce suntem dispusi sa cedam pentru asta, timp, bani, efort fizic si intelectual, etc.

8. Cum ne va afecta acest obiectiv, viata personala, profesionala si familiara.

Si nu uitati toate in scris. Eu folosesc foi detasabile si caiete mecanice pentru a puntea atasa noi idei, planuri.

Simplu, nu-i asa? Mereu ma intreb de ce a trebuit sa invat atata matematica, fizica, chimie, biologie si nimeni nu mi-a spus cum sa-mi folosesc mintea . Atentie nu cum sa gandesc caci asta din pacate e baza formarii noastre. Altcineva ne invata cum sa gandim. Chiar vrem sa fim doar marionete sau sa ne transformam in papusari.

 

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: